Sistemele antiefracție sunt cea mai bună alegere în cazul în care se dorește protecția și siguranță anumitor bunuri, a locuinței și familiei sau a unei întregi companii. Acestea descurajează tentativă de pătrundere neautorizată în diferite incinte, sesizează condițiile de declanșare a incendiului și scurgerii de gaze, limitează, într-un cuvânt, riscul producerii pagubelor, protejează viață persoanelor și nu în ultimul rând, diminuează valoarea primei de asigurare. Țînând cont de nivelul de risc la efracție, de locurile sau bunurile protejate și de evaluarea conținutului acestora, sistemele de alarmă pot fi clasificate prin grade de securitate.
Prin urmare, configurația optimă a sistemului de alarmă contra efractiilor este dată de acest grad de securitate și de clasa de mediu. În general, elementele care necesită protecție sunt în primul rând căile de acces în locuința personală sau firma: ușile și geamurile și în al doilea rând spațiile interioare. Bazându-se pe aceste lucruri, sistemele de alarmă trebuie să conțînă anumite componente: Centrală de detecție și alarmare; Detectoare de mișcare; Detectoare de geam spart; Detectoare de vibrații; Contacte magnetice Tastatură; Bariere în infraroșu; Sisteme de avertizare audio și optice; Elemente de alarmare la distanță (gsm, comunicator telefonic, interfață de conectare la dispeceratul de supraveghere); Acumulatori.
Sistemele de control acces reprezintă unul dintre cele mai sigure şi eficiente metode de protecţie a unui obiectiv, datorită restricționării accesului persoanelor sau autovehiculelor în amplasament. Funcțiile acestuia, oferă administrației un control riguros al acces-ului în zonele de importantă, cu evidențierea activității prin rapoarte detaliate.
În funcție de tipul comunicației, echipamentele de control acces pot funcționa independent sau în rețea.
Funcționarea independența (standalone) asigura accesul pe baza autorizării pre programate, fără înregistrarea sau transferul evenimentelor de acces. Aceste echipamente oferă un set minimal de funcții fiind destinate zonelor cu securitate scăzută sau medie.
Funcționarea în rețea (RS 485 sau Ethernet) permite stocarea evenimentelor de acces în memoria locală a cititorului și apoi transferarea spre un calculator de administrare. Aceaste lucru permite extinderea funcționalității cu accesul în intervale orare predefinite și prin anumite uși pe baza unor profile.
Complexitatea sistemelor este determinată de cele patru componente principale: Metodă de identificare, Echipamentele electronice pentru comandă, Dispozitivele pentru blocarea accesului și Software administrare.
